Declararea unui sit Natura 2000

Declararea unui zone ca sit Natura 2000 nu inseamna izolarea acestuia. Interesele economice, culturale si sociale din zona vizata trebuie luate in considerare la stabilirea masurilor de management, fiind permise activitati economice care sunt in spiritul dezvoltarii durabile si nu afecteaza starea de conservare favorabila a sitului respectiv.

Directiva Habitate impune conservarea a 198 habitate si 800 specii, prezentate in anexele acestui act normativ. Directiva Pasari impune masuri de protectie pentru aproximativ 200 de specii de pasari amenintate.  O parte din acestea arii includ si habitate umede de importanta internationala, iar printre speciile si habitatele de interes comunitar, cele rare sunt evidentiate ca specii si habitate prioritare.

Declararea siturilor Natura 2000 se face astfel:

• Intr-o singura etapa, pentru Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) constituite conform Directivei Pasari, prin identificarea si declararea lor la nivel national si comunicarea listei cu situri la Comisia Europeana. Romania a depus lista de propuneri in decembrie 2007.
• In trei etape, pentru Ariile Speciale de Conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate.

Cele trei etape de declarare a Ariilor Speciale de Conservare sunt:

• Prima etapa implica o evaluare stiintifica la nivel national. Fiecare stat membru stabileste, pe baza unor criterii stiintifice comune, ce situri aflate pe teritoriul sau prezinta importanta prin speciile sau habitatele existente. Aceste liste nationale sunt apoi transmise in mod oficial la Comisia Europeana.
• A doua etapa implica aprobarea, pe baza listelor nationale, a siturilor de importanta comunitara pentru fiecare regiune biogeografica europeana. Acest proces este efectuat de Comisia Europeana, in stransa colaborare cu statele membre si expertii stiintifici. Deoarece fiecare regiune biogeografica se intinde pe teritoriul mai multor tari, sau zone din diferite tari ce prezinta conditii de mediu similare, siturile sunt desemnate in aria naturala de raspandire a fiecarui tip de specie sau habitat, fara a tine cont de granitele politice sau administrative.
• A treia etapa: dupa ce siturile au ajuns in stadiul al doilea de selectare, ele devin parte a retelei Natura 2000. Statele membre au la dispozitie o perioada de 6 ani pentru a le desemna drept Arii speciale de conservare (SAC) si pentru a introduce, daca este necesar, masuri de management menite sa mentina sau sa aduca la un stadiu favorabil de conservare speciile si habitatele respective.

Schema procesului de desemnare

Unele zone pot avea statut dublu, atat Arii Speciale de Conservare (SAC) cat si de Arie Speciala de Protectie Avifaunistica (SPA).

Important!

Siturile sunt sub regim de protectie provizorie din momentul identificarii si desemnarii lor la nivel national (etapa I pentru Arii Speciale de Conservare).